În cursul Anului european al patrimoniului cultural 2018, au fost organizate peste 23 000 de evenimente, ajungând la peste 12. 8 milioane de participanți. Acest lucru demonstrează în mod clar impactul potențial pe care patrimoniul cultural îl poate avea asupra dezvoltării economice și asupra calității vieții oamenilor. În ultimul deceniu, factorii de decizie au recunoscut din ce în ce mai mult rolul patrimoniului cultural ca resursă strategică pentru creșterea economică, ocuparea forței de muncă și coeziunea teritorială. Acest lucru se reflectă în mai multe documente de politică europeană, mai recent „Noua agendă europeană pentru cultură”, adoptată de Comisia Europeană în mai 2018, și „Strategia patrimoniului european pentru secolul XXI”, adoptată de Consiliul Europei în aprilie 2017. Patrimoniul cultural a fost raționalizat treptat în diferite domenii de politică, cum ar fi politica de coeziune a UE, demonstrând astfel importanța strategică din ce în ce mai mare pe care subiectul a câștigat-o pe agenda europeană. Mai multe inițiative la nivel european contribuie la evaluarea generală a patrimoniului cultural, cum ar fi Zilele europene ale patrimoniului, Marca patrimoniului european, premiile pentru patrimoniul european și capitalele europene ale culturii. În pofida eforturilor recente depuse de Comisia Europeană în vederea îmbunătățirii statisticilor privind patrimoniul cultural, este în continuare o provocare să se capteze pe deplin importanța impactului său asupra economiei și societății. La 7 decembrie 2018, Comisia Europeană a prezentat Cadrul european de acțiune privind patrimoniul cultural, care, printre altele, solicită luarea deciziilor bazate pe dovezi în domeniul patrimoniului cultural și enumeră o serie de proiecte care urmează să fie realizate pentru a aborda problema măsurării impactului culturii și patrimoniului cultural asupra economiei, societății și dezvoltării locale. Cadrul menționează că studiul ESPON „Patrimoniul cultural ca sursă de bunăstare societală în regiunile europene” (2020-2022) va juca un rol important în furnizarea de dovezi și date privind impactul patrimoniului cultural asupra bunăstării societății. Obiectivul acestei cercetări este de a elabora o metodologie paneuropeană și o analiză teritorială privind impactul patrimoniului cultural asupra societății, luând în considerare bunăstarea, incluziunea socială și alte aspecte. Cercetarea acoperă atât patrimoniul cultural material, cât și pe cel imaterial, iar impactul ar trebui asociat cu: Prezența patrimoniului cultural material (stoc de clădiri și alte obiecte). — Consumul și utilizarea patrimoniului cultural. Digitalizarea patrimoniului cultural. — Investiții finanțate de UE în patrimoniul cultural. Activități (politici) menite să sporească impactul pozitiv al patrimoniului cultural și să diminueze impactul negativ.