Sistemele de guvernanță din Europa se schimbă pentru a deveni mai puțin de sus în jos, mai flexibile și implică un grup mai larg de organizații publice și private. Acest lucru ridică probleme de interdependență între nivelurile de guvernanță și în rândul actorilor publici și privați, al instituțiilor și organizațiilor. În același timp, influența guvernanței naționale și a tradițiilor de planificare determină aceste schimbări și depind de context. Autoritățile locale și regionale europene sunt obligate să promoveze dezvoltarea economică durabilă și favorabilă incluziunii, în contextul strategiilor europene și naționale globale. Printre subiectele de politică comune în ceea ce privește creșterea inteligentă se numără, printre altele, proiectele de infrastructură pentru asigurarea conectivității Wi-Fi gratuite în centrele orașelor; dezvoltarea de „aplicații” și tehnologii interactive care să permită cetățenilor și întreprinderilor să interacționeze cu administrațiile locale și regionale; și producerea și colectarea de date privind viața urbană, inclusiv utilizarea spațiilor, traficul și utilizarea energiei în clădiri și vehicule electrice. În ceea ce privește creșterea durabilă, orașele și regiunile sunt preocupate de dezvoltarea infrastructurii pentru transportul cu emisii scăzute de dioxid de carbon (cum ar fi posturile de încărcare); promovarea rezilienței și a securității energetice prin generarea locală de energie electrică; dezvoltarea de noi sectoare economice, inclusiv a industriilor ecologice; și ecologizarea sectoarelor și a lanțurilor de aprovizionare existente, asistată de sisteme de „achiziții inteligente”. În ceea ce privește creșterea favorabilă incluziunii, autoritățile locale și regionale trebuie să țină seama de aspecte precum schimbările demografice și vulnerabilitatea create de îmbătrânirea populației și de migrația pe scară largă; dezvoltarea unor locuințe accesibile și durabile, precum și furnizarea și distribuirea de servicii publice către toți membrii societății. Toate cele menționate anterior trebuie realizate într-un context de guvernanță în schimbare și cu mai puține resurse în urma crizei financiare. Prin urmare, este necesară o cooperare mai strânsă cu o gamă tot mai largă de organizații publice, private, voluntare și conduse de cetățeni. Cu toate acestea, nu este clar cum poate fi creat acest nou regim de guvernanță cooperativă și slabă. Această analiză specifică se concentrează asupra a patru teritorii de studiu europene, fiecare dintre acestea fiind caracterizată de tensiuni specifice în materie de guvernanță în ceea ce privește alocarea responsabilităților de dezvoltare teritorială și caracteristicile specifice ale actorilor implicați și aspectele în cauză. În fiecare dintre aceste contexte există o nevoie tot mai mare de strategii de dezvoltare teritorială care să implice o varietate de părți interesate din interiorul și din afara teritoriilor administrative existente. Aceste strategii ar trebui să completeze politicile de dezvoltare regională existente cu o abordare pe mai multe niveluri, precum și funcțională, a dezvoltării teritoriale durabile și favorabile incluziunii.
