Scopul proiectului este de a cerceta patogeneza bolilor rare cu noi metode de diagnostic, care în sine reprezintă o schimbare de paradigmă și valoare adăugată, deoarece progresul tehnologic a schimbat fundamental eficiența diagnosticului în acest domeniu. În conformitate cu obiectivele consorțiului internațional pentru boli rare și prin organizarea cooperării de excelență, scopul proiectului este de a continua terapiile. Una dintre principalele noutăți ale acestui program de cercetare este că, prin coordonarea sinergică a capacității de cercetare de vârf din Ungaria, creează oportunități pentru client de a participa în continuare la cooperarea internă și internațională, de a publica în reviste de vârf (calitatea Q1, D1) în domeniu și de a crea o serie de noi evoluții în domeniul cercetării și dezvoltării. Rezultatele vor oferi o oportunitate unică la nivel internațional de a înțelege patogeneza bolilor rare, de a dezvolta noi proceduri de diagnostic și terapeutice, de a le integra în clinică pe termen lung și, astfel, de a asigura sustenabilitatea pe termen lung a rezultatelor. O bancă de date clinice din Ungaria este în curs de dezvoltare, care este esențială pentru proiectarea diagnosticului individualizat și a vindecării, precum și pentru proiectarea cercetării moderne de bază și farmaceutică bazată pe genetică. În conformitate cu cele de mai sus, baza de date la nivel de genom creată de proiect va sprijini, de asemenea, viitoarea schimbare de paradigmă a sistemului de sănătate, odată ce vor fi stabilite autoritățile de reglementare corespunzătoare. Conform acestui fapt, utilizarea datelor genomice în vindecarea zilnică și planificarea familială va crește considerabil siguranța terapeutică și va reduce incidența bolilor genetice grave. Deoarece intenția politicii de sănătate este de a dezvolta și încărca sistemul național de informații privind sănătatea, datele obținute în urma acestui proiect servesc drept un bun pilot. În ceea ce privește metodologia proiectului, cele mai moderne metode de biologie moleculară, bioinformatică, genetică moleculară, biochimică, celulară și de celule stem, precum și metodele in vivo ale modelului animal, utilizând o gamă largă de spectru metodologic (de exemplu, tehnologia celulelor stem pluripotente induse, dincolo de stadiul actual al tehnicii in vitro) ating obiectivele avute în vedere. Integrarea cercetătorilor implicați în cercetarea de bază este, de asemenea, esențială pentru o colaborare reușită între centrele individuale (rețeaua de îngrijire a bolilor rare), deoarece domeniul lor de cercetare se încadrează în subiect și poate contribui la funcționarea optimă a rețelei clinice cu expertiza lor. B) Particularea activităților de cercetare REPUBLICĂ EXECUTIVĂ se bazează pe trei piloni cheie: cercetări privind patogeneza, diagnosticul și terapia bolilor rare. Proiectul de cercetare va fi implementat la Universitatea din Szeged de la Institutul de Genetică Medicală din SZTE, Centrul de Medicină Internă și Cardiologie Nr. 2 al SZTE, Clinica pentru Copii și Centrul pentru Copii din SZTE, precum și în Szeged la Institutul de Biochimie și Genetică al Academiei Maghiare de Științe, Universitatea din Debrecen, Centrul de experți în boli rare, Departamentul de Genetică Clinică și Universitatea din Pécs de la Institutul de Genetică Medicală, Institutul de Biochimie Medicală și Clinica Neurologică. I. CERCETAREA PATOGENEZEI BOLILOR RARE I/1. Sarcina 1: (datele dintre paranteze indică numărul de pacienți care trebuie incluși) Cunoașterea patomecanismului pielii cu transformări tumorale (n=50) și boli monogene care duc la moarte cardiacă subită (n=550). Determinarea grupului specific de mutații al populației maghiare de boli metabolice filtrate de nou-născuți (n=30). Examinarea funcțională a mutațiilor responsabile de dezvoltarea sindromului Alport (n=50). Metode: Teste funcționale în sisteme de expresie și linii celulare in vitro, măsurători spectroscopice de masă și platforme de secvențiere de generație următoare. Instituții de implementare: Institutul de Genetică Medicală al SZTE, Institutul de Medicină Internă și Cardiologie nr. 2, SZTE ÁOK Clinica pentru Copii și Centrul de Sănătate a Copilului și Platforma de secvențiere MTA SZBK. I/2 Sarcina 1: Cercetarea translațională funcțională în forme rare de diabet monogenic (n=10 mutații), sindroame monogenice (n=3 mutații) și tulburări de coagulare monogenă (n=8 mutații). Metode: studii funcționale (stabilitate, activitate, enzimatică) în sistemele recombinante și fibroblastele pielii. Instituții de implementare: Dar Centrul de experți în boli rare, Departamentul de Genetică Clinică. I/3 Sarcina 1: Este posibilă adnotarea funcțională a genelor noi în bolile neurogenetice. Metode: secvențiere convențională și de nouă generație. Instituții de implementare: Institutul de Genetică Medicală. ÎN AL DOILEA RÂND. EVOLUȚIA DIAGNOSTICULUI BOLILOR RARE II/1. Sarcina 1: Noua generație de secvențiere diagnostic pa